Acasă e un sentiment: cercei+ pandantiv căsuțe handmade

Standard
Acasă e un sentiment: cercei+ pandantiv căsuțe handmade

Bine v-am regăsit, prieteni crafteri! Astăzi vom povesti despre ce înseamnă acasă, cum regăsim parți din noi acolo unde simțim că aparținem, despre intimitatea casei sau acasei tale, gânduri și emoții care au dus în cazul meu la realizarea unui nou project de suflet: bijuterii hand made sub formă de căsuțe.

Ce reprezintă așadar acasă? A-casă de cele mai multe ori este pentru mine locul unde sunt eu, asta pentru că am schimbat de-a lungul vieții mele ceva locuri pe care le-am numit, pe fiecare în parte la timpul respectiv,acasă. Am schimbat un oraș mai mic pe unul mai mare, un cartier pe un altul însă întotdeauna mă întorc cu plăcere spre locul unde mi-am petrecut copilăria, acolo unde locuiesc încă părinții mei, o acasă situată în apropierea Bucureștiului, un sat care este așezat pe albia râului Argeș și care rămâne un tărâm magic și idilic pentru totdeauna.

Acolo am copilărit într-o curte mare, plină de livezi de meri și cireși(îmi amintesc că undeva pe la 6-7 ani cel mai bun „prieten” mi-era un cireș negru în care stăteam cu orele si cu care vorbeam pe vremea aceea), cu animale prietenoase,cu grădini generoase pline cu flori. Poate de aceea sunt atât de iremediabil îndrăgostită de natură și am mereu sentimentul de întregire a sinelui meu doar în mijlocul ei.

Acum cel puțin, când e vremea cireșilor înfloriți mă întorc cu mare plăcere la prima mea acasă. Chiar în dimineața aceasta, înainte să plec spre muncă, când am realizat fotografiile expuse aici, m-am plimbat cu emoție printre lalelele înflorite, am salutat magnoliile explodate în culoare, le-am șoptit câteva gânduri bune nuferilor din iaz care au început să se trezească la viață (btw, Florine, peștii din iaz pe care i-ai salvat tu sunt bine!!!) , am zâmbit cu lacrimi de fericire cireșului care e înflorit în geamul meu și care e primul lucru pe care-l văd la trezire, am hrănit cele trei pisici și cei doi câini pe care i-am crescut de mici și de la care am învățat și încă învăț infinit de multe despre iubire, am privit galbenul ireal al forsythiei și am tras adânc aer în piept să simt mirosul dulce al liliacului…

Mă simt tare norocoasă că pot privi spectacolul înfloririi copacilor pe toată durata sa, fără să mă calc în picioare cu alte sute de doritori, fără să fac un drum lung, într-un parc îngrădit și cu reguli care nu ar trebui niciodată să fie impuse naturii.

Pentru că vorbim despre sentimentul de întregire, de cele mai multe ori, putem fi noi cu totul, simțim că ne aparținem pe de-a întregul doar acasă. Poate că doar acasă ne dăm voie să ne adunăm bucățile, să înlăturăm măștile sociale și să ne simțim în siguranță. Acolo suntem nuzi, fără toate artificiile necesare și nenecesare pe care le cărăm de a lungul zilei după noi și pe care le dezbrăcăm, ca hainele de muncă atunci când ajungem acasă, și doar suntem, goi, frumoși în imperfecțiile noastre, dar noi. Acasă.

Cum spuneam, acasă este întotdeauna tu, tocmai de aceea apartamentul în care locuiesc în prezent am căutat să-l impregnez cu mine,cu identitatea mea, cu ajutorul proceselor creative, pentru a mă simți acasă.

Astfel am pictat un copac pe unul dintre pereți, pe un altul o mandală, pe peretele din dormitor o vulpe psihedelică, motive geometrice,un dream catcher and so on. Toate aceste lucruri minunate și vesele ieșite din mâinile mele au fost menite să mă ajute să mă împrietenesc cu o casă față de care am avut un sentiment de reținere inițial. Acum am înțeles și simt din tot sufletul că acasă sunt eu, acolo unde sunt eu e și acasă, la fel ca multe sentimente sau emoții  despre care credem fals că vin din exterior.

Acasă înveți, în lecții concise de cele mai multe ori, cum se trăiește și cum se moare. Acasă totodată se dezvoltă intimul și relația ta cu intimitatea, cu tot ceea ce reprezintă interior. În prima acasă, dezvolți toate acele sentimente primare atât de necesare de-a lungul întregii vieți: familiarul, intimul, căldura sentimentul de personal, de identificare, confortul, aparținere, de originare.

Bănuiesc ca nu-i greu de ghicit unde au dus aceste cugetări ale mele asupra sentimentului de acasă: am realizat un set format din cercei+ pandantiv sub formă de căsuțe, ca să imi pot purta, întocmai unui melc acasă cu mine tot timpul, sau cel puțin un simbol al său.

20180417_095657.jpg

 

O să vă povestesc în final câteva detalii despre modul în care am realizat acest set de accesorii ludice: căsuțele sunt realizate din lemn de diferite mărimi pe care le-am pictat în culori acrilice, casuțelor mai mici le-am atașat tortițe și casuței mai mari i-am atașat un anou din fier pentru prinderea șnurului din piele întoarsă.

 

Setul se află pe stoc și dacă dorești să l achiziționezi îmi poți scrie la avramescuoana1@gmail.com sau pe pagina mea de facebook Pietre acrilice. Setul poate fi realizat și pe alte culori sau model.

Pentru tine ce este acasă?? Aștept cu drag și emoție orice gând pe care-l ai despre acasă a ta, despre sentimentele tale de apartenență și întregire.

Până data viitoare, motanul meu cel blând, Sultănelu” vă urează o săptămână creativă și plină de proiecte de suflet!

20180417_100709

Anunțuri

Simplitatea și sinele adevărat: Blue soul pendant

Standard
Simplitatea și sinele adevărat: Blue soul pendant

Bun găsit,dragi prieteni crafteri! Hristos a înviat!

A trecut ceva timp în care nu am mai împărtășit cu voi emoțiile și gândurile mele din timpul proceselor creative. Astăzi,nu fără ceva ezitări, m-am hotarât să împărtășesc cu voi procesul realizării ultimului pandantiv, un produs foarte drag sufletului meu tocmai din prisma a ceea ce urmează sa vă povestesc.

Deja v-am obișnuit cu împletirile mele dintre procesele creative handmade și noțiuni basice din psihanaliză, astăzi, tocmai pentru a putea verbaliza intr un fel emoțiile puse în procesul realizării pandantivului o să vorbim puțin despre simplitate și despre sinele adevărat care este descris de cele mai multe ori în opoziție cu sinele fals( sau self fals).
O doză de Self fals avem cu toţii în noi, căci altfel nu am putea trăi cu ceilalţi, dar diferenţa dintre patologie şi aşa-zisa sănătate e dată de sentimentul de unitate, sentimentul de implinire afectivă a ta, de bogăţie sufletească.

Sinele fals este, dacă vreți, o personalitate de împrumut( termenul derivă din operele pediatrului englez Donald Winnicott) care poate fi foarte bine adaptată societății, dar care lasă persoanei un sentiment de inutilitate, vid, futilitate, asta venind de cele mai multe ori din eșecul persoanei de a și integra experiențele mediului în sinele său, transformându-și sinele după mediu.

Fără dorința de a intra în studii detaliate ( puteți oricând citi mai multe în operele teoreticienilor relației de obiect) despre sinele adevărat și cel fals, îmi permit să spun că sinele adevărat permite spontaneitate naturală, autenticitate,leagă,unește,conține și trăiește. De cele mai multe ori construim un sine fals menit să ne protejeze sinele adevărat, perceput ca fiind vulnerabil sau rușinos.

De la aceste idei psihanalitice am pornit în explorarea ideii mele de sine fals, pe care l-am văzut de cele mai multe ori ca o supraconstrucție a sufletului, ca o înzorzonare menită să protejeze și să ascundă sinele adevărat. Astfel atunci când realizam obiecte prea structurate, prea mult lucrate în detaliu, asupra cărora zăboveam zile în șir și care atunci când le duceam la bun sfârșit îmi dadeau un sentiment interior de goliciune, de vid, de fiecare dată știam că erau obiecte create din sinele meu fals, care reușea,după ani si ani de hegemonie, să mai puna stăpânire pe sinele meu real.

Dacă am avut de regulă această capacitate de a recunoaște când realizez ceva din sinele fals in mod clar am reușit să identific și obiectele handmade care au fost create din sinele meu adevărat, cu mențiunea că nu am încercat niciodată să opresc niciunul dintre procese,indiferent de unde izvorau acestea.

Atunci când realizez un obiect handmade cu ajutorul sinelui meu adevărat( din suflet în limbajul uzual), acesta de obiecei este foarte simplu, de cele mai multe ori monocrom sau este pictat în cel mult 2-3 culori. Asta pentru că simt că sinele meu adevărat are nevoie să și exprime puritatea și simplitatea caracteristice, simțind tot timpul nevoia să nu complic prea tare prin complexitate un obiect destinat ornamentării, îmfrumusețării, complementării hainelor sau casei mele.

Cu alte cuvinte, nu ai nevoie de prea mult adaos, surplus, supraconstrucție,sinele tău adevărat este frumos prin sine și îndrăznește să ți exibi adevăratul tău suflet în întreaga i vulnerabilitate fără teama de a fi rănit, lovit, abuzat sau ca alții te ar putea considera prea simplu, prea la vedere. Prefer să fiu considerată frivolă, lipsită de complexitate decât să mă mint întreaga viață și să nu mi cunosc adevăratele valențe ale sufletului meu.

Pentru cei interesați de modul de realizare a pandantivului din imagini: materialul din care am pornit materializarea sa este lutul cu uscare la rece, pe care l-am decupat cu ajutorul unei forme de stea, l-am lăsat la uscat o vreme bună și mai apoi am pornit,într un fel asemănător scrierii automate a dadaiștilor,să pictez în acuarelă albastră și albă ceva ce nu știam cum avea să arate până nu am terminat: niște flori care mie îmi amintesc de ceramica de Delft, o ceramică foarte îndrăgită de mine. Am ales să nu lăcuiesc produsul finit tot din dorința mea de a evita orice protecție, orice strat care ar fi stat între mediu și nevoia mea de a mă arăta nud, fără lacuri, fără protecții nenecesare, fără apărări,fără adăugiri, fără procese conștiente, fără, fără…

Draga mea, dacă ai curajul să fii tu, să te alegi pe tine și ești și iubitoare de handmade, te aștept să-mi împărtășești într un comentariu mai jos sau într un mail la adresa avramescuoana1@gmail.com experiența ta cu procesele creative izvorâte din sinele tau adevărat, nu cel social,de fațadă.

Dacă vrei să cumperi o parte din sufletul meu vulnerabil dar la vedere, afla că pandantovul din imagini este pe stoc și îl poți achiziționa de pe pagina mea de facebook Pietre acrilice.

Te aștept cu drag și îți doresc multă inspirație în propriile procese creative! 💙💙💙💜💜💜💜

Pandantive din lut și hârtie de orez: Actualizarea de sine

Standard
Pandantive din lut și hârtie de orez: Actualizarea de sine

Bine v-am regăsit, prieteni crafteri! Astăzi m-am gândit să îmbin din nou un concept din psihologia -umanistă de această dată- cu noile obiecte decorative create în atelierul nostru.

Ca să pot aborda cu succes subiectele pe care le-am pregatit pentru voi de data aceasta, am nevoie inițial să vă aduc din nou in universul magic al accesoriilor handmade.

V-am obișnuit deja cu fascinația mea: îmi place să iau o idee și să o transform în realitate,să o aduc în palpabil. Nimic nu se compară cu sentimentul de împlinire interioară care te cuprinde când aduci din neant la viață și formă un obiect imaginat de tine: de la etapa modelării lutului când ai oportunitatea să simți energia materialului în propriile mâini, de la modul în care tai și așezi hârtia de orez respectând fragilitatea sa constituțională, până la bucuria acoperirii produsului final cu un strat de lac dur menit să protejeze obiectul creat de tine și să-i intensifice culorile.

După ceva purtare, ca mai toate femeile, ajung să mă plictisesc de accesoriile pe care le port, în astfel de momente îmi realizez bijuterii handmade noi pentru a îmi actualiza imaginea. Acest fel de actualizare reprezinta doar o mică parte din procesul continuu de actualizare a sinelui meu,aflat în schimbare permanentă.

Despre actualizarea sinelui vreau să împărtășesc cu voi in următoarele paragrafe:

În ciuda faptului că K. Goldstein a fost cel care a introdus conceptul de actualizare a sinelui, accepțiunea modernă a termenului derivă din opera lui Alfred Adler, unul dintre pionierii psihanalizei clasice.

Reactualizarea sinelui este privită din acest context ca o explorare zilnică a drumului tău, cu accentul pus pe proces și nu pe destinație, în vederea accentuării virtuților, aspirațiilor și împlinirii depline a potențialității sinelui tău.

Există o serie de psihologii actuale orientate spre integrarea stării de bine care pun accentul pe actualizarea sinelui, prin menținerea unei stări vigile asupra vârstei corpului nostru, maturizare, dorințe și pasiuni care se modifică direct proporțional cu schimbările noastre influențate de aportul mediului și timpului.

În definitiv, suntem ființe creative, active, orientate spre creștere si dezvoltare având libertate în parcurgerea propriului drum plin de lumină.

Așadar, pentru a îți dezvolta armonios potențialul tău întreg, e nevoie să fii deschis spre experiență( de orice natură ar fi ea), să ai curajul să percepi realitatea fără prejudecăți sau idei preconcepute,să ti accepți propria persoană fară să mai creezi o falsă imagine de sine și fără să te simți vinovat și rușinat de propriile eșecuri.

Pandantivele din imagini sunt realizate într-o manieră destul de facilă și anume prin tehnica decoupage și au fost decorate cu hârtie de orez magică sub forma unor mandale luminoase.

Pașii sunt următorii:

  1. Modelezi lutul în forma dorită, lași la uscat cel puțin 12 ore
  2. După ce forma este uscată, aplici un strat de lac- adeziv pentru decoupage(eu îl folosesc pe cel de la Pentart, varianta silky shine), aplici ușor cu vârfurile degetelor prin presare ușoară hârtia de orez aleasă și decupată și lași să se usuce dar nu înainte de a verifica dacă hârtia a aderat fără bule de aer sau imperfecțiuni pe suprafața de lut.
  3. După ce hârtia s-a uscat și s-a lipit bine de blankul din lut, poți trece la aplicarea celui de-al doilea strat de lac adeziv pentru decoupage. Lași din nou să se usuce.
  4. După urcare, poți adăuga mici pete de culoare acrilică pe margini pentru a pune în valoare și mai bine mandala din hârtie de orez. Eu am ales să colorez spatele și marginile pandantivelor în culori acrilice și să le adaug mici puncte.
  5. Faza finală constă în aplicarea unui strat dur de lat menit să protejeze întreaga suprafață a pandantivului și pentru a îi conferi un aspect compact obiectului realizat. Puteți de asemenea să aplicați patine de învechire, mediumuri de crăpare sau alte lacuri finale cu efecte diverse.
  6. Poartă pandantivul cu iubire, recunoștință față de sinele tău creativ și creator și bucură-te de minunea de a fi!

    Așadar, sfatul meu este să te întrebi permanent cine (mai) ești, ce valori ai( cum s-au schimbat ele de-a lungul timpului?), în ce crezi, cum iubești și cum poți ajuta pe ceilalți zi de zi, actualizându-te astfel constant pentru a nu te trezi intr-o bună zi că ești un observator indiferent al propriei vieți.

    Până la o următoare actualizare a articolelor de pe blog, vă invit să vizitați Magazinul nostru magic, unde veți descoperi soldările de primăvară, promoții la seturi de bijuterii iar dacă îți dorești unul dintre pandantivele realizate de mine astăzi, află că le poți achiziționa de pe pagina noastra de facebook. 

 

Vă doresc un week end plin de lumină și recunoștință!

Projecturi de primăvară timpurie: Pandantiv temenos

Standard
Projecturi de primăvară timpurie: Pandantiv temenos

Bine v-am regăsit, dragi prieteni crafteri! Vremea absolut minunată de zilele acestea m-a cucerit incurabil și am început să zumzăi deja de gânduri vesele de primăvară; gânduri- gânduri care își scot capetele din pământul înghețat, ca mugurii verzi de lumină creativă.

Bănuiesc că nu sunt singura care simte că vremea de afară ne îndeamnă să ne întindem la uscat visele primăvăratice, cu atât mai bine dacă sunt și pline de creativitate !

Și dacă despre vise creative vorbim, recomandarea mea de săptămâna aceasta în materie de crafting do it yourself este acel pandantiv sau magnet de frigider, accesoriu sau cum dorești tu să-l numești , creat în atare manieră încât să te pună în contact cu acea parte din tine care se numește simbioza cu natura.

Propunerea mea de această dată : pandantiv cu crenguță verde încrustată în lut sau magnet de frigider realizat în aceeași temă. Deja v-am obișnuit cu pasiunea mea incomensurabilă pentru lut, în special lutul cu uscare la aer care mi se pare un material pe cât de versatil pe atât de ușor de modelat. Este un material cu care te poți juca creativ alături de copiii tăi tocmai pentru că este un material maleabil și ușor.

27605906_10213938759479094_1596452253_o.jpg

Acest project s-a născut din nevoia mea de a purta un talisman care să își caute și de ce nu să-și găsească, un corespondent perfect în natură. Simt tot mai des cum alienarea față de sinele nostru ”vegetal” ne face să ignorăm părți vitale din noi: poate că ritmul accelerat în care evoluează tehnologia, poate gradul tot mai efervescent de integrare în cultură sau poate în fapt ritmul fast forward în care reușim să irosim timpul, ca resursă neregenerabilă, ca singurul lucru pe care de fapt îl avem prea puțin; poate toate acestea mă fac să mă gândesc tot mai mult la o reconectare, pe orice cale, cu natura și cu părți din sinele nostru.

Fiecare dintre noi avem în minte o imagine a sufletului nostru sau , cel puțin, a unui spațiu din sufletul nostru unde sălășluiesc toate emoțiile noastre. Revenind la Carl Jung , acesta a împrumutat un termen din alchimie pe care l-a adus în spațiul psihologiei analitice și care mie mi s-a părut sublim: este vorba de termenul de temenos.

Temenosul, fiind privit inițial ca un vas, instrument adânc în care alchimiștii amestecau substanțele pentru a obține piatra alchimică, este privit în accepțiunea lui Jung ca un spațiu din sufletul tău unde îți poți cristaliza, distila sau concretiza sentimentele tale. Eu aleg să privesc temenosul ca pe un concept care îmi ilustrează ideea de altar al sufletului,locul unde îmi pun emoțiile laolaltă, intr un proces continuu de actualizare.

Așa a ajuns să simbolizeze pandantivul crenguță o imagine fidelă a temenosului sufletului meu, ca și când aș fi o pasăre și crenguța e locul unde mă pot așeza să mă odihnesc.

Nu știu cum sunteți voi fetelor, daaaar eu investesc de cele mai multe ori obiectele pe care le port cu atribute omenești, cu afecte și alte caracteristici umane. De exemplu, de fiecare dată când port pandantivul crenguță, temenosul meu simbolic, mă simt mult mai vie, ca și când ”seva” acrilică a crenguței încrustate în lut poartă un semnificant esențial în crenguța speranței și curajului care înmugurește treptat treptat în spațiul mental al creativității.

Un astfel de pandantiv sau magnet se realizează foarte ușor(știu că v-am promis un tutorial despre lut și modul în care îl poți folosi în projecturile tale creative, it will come for sure :p ) : întinzi lutul, alegi forma pe care o dorești pentru pandantivul tău, tai lutul cu forma respectivă( eu am folosit un păhărel de shot uri :)) ). Cât lutul este încă umed, cu ajutorul unei crenguțe( eu am folosit o crenguță dintr-un arbust din familia coniferelor) pe care o presezi moderat în lut până în punctul în care să-ți permite să observi urma sa când o desprinzi din lut.

Mai apoi știi ce ai de făcut: lasă lutul să se usuce cât mai bine, alege culorile cu care vrei să ți pictezi talismanul tău și lasă imaginația să-și facă partea sa. 🙂 După pictarea pandantivului poți opta pentru diverse medii sau patine de învechire dacă îți place efectul. Pentru pandantivul din imagine am folosit la final un mediu de crăpare pentru efectul dorit însă am folosit o cantitate infimă pentru ca am urmărit să i ofer pandantivului doar o tentă sensibilă de vintage.

Dacă ți-a plăcut pandantivul meu sau magnetul realizat ìn aceeași manieră, sau poate ți-a plăcut povestea mea, află că poți achiziționa la alegere produsele dacă intri în magazinul nostru de pe pagina noastră de facebook.

Dacă vrei să împărtășești cu noi o poveste creativă care îți este dragă, scrie-mi în secțiunea de comentarii sau la avramescuoana1@gmail.com și vom publica povestea ta aici 🙂

Până la următoarea povestea de handmade vă urez un week end creativ și plin de lumină! 🙂 💙💙💙💚💚💚💚💜💜💜💜🍻

Despre sublimare și proiecte Do-it-yourself: Perete cu modele abstracte

Standard

Bine v-am regăsit, prieteni crafteri! Așa cum v-am obișnuit de ceva vreme cu projecturi pe care le poți realiza singur, am venit și săptămâna aceasta cu un proiect ușor de realizat și de foarte mare efect: un perete pictat manual cu modele abstracte:)

Pentru mine, la acel moment în timp când am realizat acest project de perete, a fost o alegere conștientă de sublimare ale unor dureri firești. Tocmai îmi pierdusem ultimul bunic în viață și la întoarcerea de la înmormântarea sa, am ales să sublim prea plinul travaliului doliului într-o explozie de culoare. Inițial,atât îmi propusesem: o sumedenie de culori, în toate nuanțele și tonurile posibile.

Haidem să vorbim puțin despre sublimare. Aceasta este un proces postulat de către întemeietorul psihanalizei, Sigmund Freud, prin intermediul căreia un individ transformă un tip de energie distructivă( conflicte emoționale, episoade traumatice, momente dificile sau pur și simplu energii autodistructive ori agresive în sine) într-un produs intelectual ori artistic sau într-o activitate productivă pentru sine și semeni, o activitate care devine valorizată social. ( un exemplu potrivit în acest caz ar fi alegerea unei persoane de a urma cariera de medic stomatolog- în acest mod alege să-și sublime sadismul într-o activitate care folosește atât sinelui său- este remunerat pentru munca depusă- cât si persoanei care suferă în mod direct actul sadic sublimat- cu ajutorul lui pacienții au o sănătate orală mai bună). Freud numește sublimarea printre singurele forme de „refulare reușite”.

Discutând în alți termeni, sublimarea artistică este atunci când simți că ești prea plin(ă) de emoții amestecate, când simți nevoia să scoți în afară stările difuze de durere, confuzie, conflict; iei toate aceste stări,faci un compromis cu tine și te eliberezi cum te pricepi mai bine. La mine a funcționat întotdeauna scrisul( mă puteți citi pe www.fatadeghinda.com), desenatul, pictatul și uneori dansul.

Să revenim însă la oile noastre,pardon…pereții noștri prea albi. Pentru că pereții livingului meu sunt albi, o nuanță pe care aș alege-o doar pe hol dacă m-ai întreba, am ales să aduc puțină viață din durerea dispariției bunicului. Cu alte cuvinte, întocmai cum spune Yalom „deși aspectul fizic al morții distruge individul , ideea morții ne poate salva”, am ales să prefac moartea în ființare.

Pereții albi și goi m-au provocat întotdeauna la creativitate. Crescută în cultura postdecembristă cu reminiscențe considerabile ale comunismului, m-am izbit aproape întotdeauna de clădiri cu aspect tern, de obiecte lipsite de individualitate, de un statism imaginativ în popularea universului exterior. Puteți privi obstinația mea de a colora tot ce prind ca o reminiscență a șocului de vid imaginativ al mediului din copilărie.

Acum că v-am expus toate motivațiile mele legate de projectul ales, propun să trecem la treabă din nou.

Iată de ce anume ai nevoie pentru realizarea unui astfel de project do it yourself:

-bandă autoadezivă din hârtie

– culori acrilice de preferință mate pentru a nu risca cojirea de pe suprafața peretelui a culorilor lucioase

-pensule mai groase și de preferință cu părul lat

– un colțișor de perete din casa ta

-rabdare, poftă de sublimare și speranță 🙂

Într-o primă instanță alege forma pe care dorești să o aibă petele tale de culoare. În cazul meu a foat tringhiul(cu simbolistica sa aferentă aleasă conștient). Trasează cu ajutorul benzilor adezive din hârtie formele alese.

Următoarea etapă este aceea a colorării propriu-zise a spațiilor dintre benzile adezive. Aici ești liber(ă) să procedezi cum dorești,visezi,îți impune procesul de sublimare unic.

După ce ai terminat de colorat, te sfătuiesc să lași puțin timp culorile să se odihnească,cum îmi place să numesc procesul de așteptare. Apoi poți purcede la desprinderea,pas cu pas si cu răbdare,a benzilor adezive din hârtie separatoare.

Dacă vrei la sfârșitul procesului poți trece la ceva corecturi. Eu am ales să nu fac asta,pentru că ador să las lucrurile necizelate,așa cum le a fost sortite sa fie,fără retușuri și încercări peste încercări de cosmetizare a defectelor sau punctelor slabe. Orice operă, asemenea oamenilor, este frumoasă cu adevărat doar când o percepi cu toate, cu bunele si relele sale. 🙂

Iată cum mi-a ieșit mie, dacă ai o altă idee, ai realizat o pată de culoare și individualitate în casa ta, împărtășește-o , te rugăm, cu noi. Întotdeauna ne face plăcere să cunoaștem diversitatea în starea sa pură, mai ales că am un respect special față de orice persoană și încercările sale de sublimare. NU lăsa pe nimeni să-ți spună  că arta ta nu e artă, că proiectul tău creativ nu are valoare sau că nu ți-a ieșit cum trebuie. Totul iese cum trebuie să iasă, lasă imaginația să și intre în drepturi și visează !

 

Până data viitoare, invit pe pagina noastră de facebook pentru a urmări ultimele noastre proiecte creative.

Îți doresc zile pline de lumină și fie ca proiectul tău să iasă minunat!

Talisman arhetipal: Ouroboros sau simbolul individualității

Standard
Talisman arhetipal: Ouroboros sau simbolul individualității

Bine v-am regăsit, prieteni crafteri! După o perioadă de pauză, în care ne-am canalizat energiile spre laturile profesionale ale vieților noastre, revenim astăzi împărtășind un pandantiv talisman realizat de la zero.

Este magic să creezi un obiect din nimic, să l materializezi din gândurile tale creative și din lumina interioară, să te folosești de universul din jurul tău pentru a da naștere unui ceva nou, unic. Pot să asemuiesc această stare cu sentimentul de recunoștință pe care-l ai când primești gânduri bune sau afecțiune de la cineva de la care nu te așteptai.

Cu aceste idei în minte am pornit să realizăm un Ouroboros sau șarpele care-și înghite propria coadă. Prima dată când mi-a picat în fața ochilor un astfel de simbol atât de magic, a fost în perioada când am început să-l citesc pe Carl Justav Jung.

Privit ca un simbol al inconștientului colectiv, Ouroboros reprezintă auto-reflexivitatea, recrearea de sine sau orice lucru care este perceput ca ciclu care începe de îndată ce moare, întocmai vieții. Jung leagă acest simbol de individualitate, privită ca proces firesc în viața fiecărei persoane ce pornește în drumul spre sine. și de unde am putea sa pornim în căutarea de sine decât din interiorul nostru? 🙂

Acest simbol foarte incărcat se regăsește în toate culturile vechi(egipteni, fenicieni etc) cât și în Alchimie. În zen și cultura asiatică, „balaurul-șarpe” este forța care simbolic formează un cerc care ne arată eterna reîntoarcere unde sfârșitul este începutul și începutul este sfârșitul, totul este unul.

În cazul nostru, suprafața pe care am pictat simbolurile este realizată din lut cu uscare la aer( în curând un tutorial despre lucrul cu acest material), lut modelat peste care am pictat in culori acrilice sidefate și în linnere simbolul șarpelui magic.

Ca să particularizăm talismanul nostru, am ales să desenăm și câteva simboluri alchimice, o știință veche care ma pasionează în măsura în care am găsit intotdeauna corespondențe semnificative între procesele alchimice și modul în care sunt alcătuite și se manifestă sufletul și mintea noastre.

Tot ce mi-a mai rămas de făcut este să acopăr pandantivul cu un stat protectiv de lac care ajuta de asemenea la intensificarea culorilor . Având în vedere că am iubit dintotdeauna combinația mov-galben, am ales să atașez pandantivului un șnur din piele întoarsă mov. Nu-i așa că arată minunat? 🙂

Pandantivul amuletă este unicat si se află pe stoc.

Dacă ai și tu un simbol preferat și dorești să realizăm împreună pentru tine un talisman care să te protejeze sau doar să iti bucure sufletul, stii deja ce ai de făcut: lăsă-mi într-un comentariu aici ideea ta sau scrie mi la avramescuoana1@gmail.com.

Dacă îți dorești un produs realizat de noi, intră pe paginanoastră de facebook.

Te aștept cu drag si îți doresc din suflet un week end creativ!

Giveaway & Cum să-ți pictezi sacoșa de shopping ;) 

Standard

Hello,dearest ones! 

Astăzi am hotărât să organizez primul meu giveaway: o sacoșă de bumbac pictată manual de către mine toamna aceasta 

Sacoșa este pictată manual pe fiecare pare a sa, urmând să vă explic și arăt cum am dus la bun sfârșit projectul acesta.

Mărturisesc că  pictura pe textil este mai tricky pentru mine datorită faptului ca trebuie să ai grijă constant ca suprafața pe care urmează să o pictezi să fie întinsă pe tot parcursul procesului creativ. 

Cu aceste gânduri în minte de a persevera m-a pris momentul ideii.  Tocmai mă întorsesem din Sfântu Gheorghe unde zărisem în ultima zi de plajă trei delfini care înotau către plasele pescarilor din larg. A fost prima oară când am văzut live aceste animale magnifice. Cu impresia lor în suflet am ales ca prima față a sacoșei să rămână cu sufletul în vară: câteva valuri, raze de soare si cei trei năstrușnici delfini


Pentru partea aceasta am avut nevoie doar de puțină răbdare,culori și markere textile( eu am ceva markere până și din Lidl- testate, sunt uber ok). În cazul în care vi se pare complicat să realizați figurile sau dacă cel care desenează schița este copilul dvs,atunci puteți apela la șabloane ajutatoare pe care le găsiți în magazinele de profil( Profiart, Decocraft and so on). 

Pentru că cealaltă față a sacoșei o gândisem ca fiind închinată culorilor magice ale toamnei, am ales să reproduc câteva frunze de arțar,în rubiniul, cupruriul, galbenul-nebun, sale 🙂 

La acea perioadă am alea să mă folosesc drept șablon de frunzele naturale și minunate ale arțarilor. 

Doar întinde frunza bine pe suprafața textilă, ține bine apăsat cu o  mână și cu cealaltă trasează cu markerul textil marginile fiecărei frunze, apoi umple în culoarea dorită toată suprafața. Nu uita să folosești mai multe culori pentru blending: dacă studiezi bine vei observa ca nici o frunză de toamnă  nu seamănă cu o alta și niciuna nu e alcătuită din culoare plină, fiecare are o depigmentare specifică, o formă nu tocmai simetrică; caută să aduci în lucrul tău de reproducere tocmai acele mici imperfecțiuni ele sunt cele care, la fel ca și in cazul oamenilor, fac frunzele să fie atât de fabuloase și poetice. 

Dacă îți dorești o astfel de sacoșă pentru tine sau copilul tău și nu ai timp să o realizezi, nu ai chef acum sau orice alte motive obiective, atunci află că o poți câștiga foarte ușor pe aceasta 🙂

Tot ce trebuie să faci este să-mi lași un comentariu în rubrica acestui articol, un comentariu care să conțină răspunsurile la două întrebări:

1. Ce mărțisor ți ar plăcea să porți anul acesta? ( aș prefera să mi spui materialul din care ar fi realizat, forma sau simbolul acestuia și alte detalii pe care te simți liber/liberă să le împărtășești cu noi.

Până îți pregătesc întrebarea cu numărul doi, te ajut sa te motivezi  și mai tare dacă arunci o privire la foto de mai jos 


Întrebarea cu numărul 2 e opțională însă ne-ar plăcea tare mult dacă ne-ai ajuta cu ceva răspunsuri: De unde ai aflat de noi? ( ex: facebook, prieteni si cunoștinte, platforma wordpress etc etc). 

Dacă ți-e mai ușor pe facebook, imi poti lăsa răspunsurile tale în secțiunea comentarii al acestui articol distribuit. 

Căștigătorul/câștigătoarea acestui premiul va fi anunțat luni, 15 ianuarie. Îți urez succes și nu uita: dacă dorești să împărtășești cu noi una dintre creațiile tale poți să mi scrii oricând la avramescuoana1@gmail.com 

Dacă îți dorești un articolul realizat de către noi, tot ce trebuie sa faci este să accesezi pagina noaatră de facebook

Mult succes si vise creative!